Domeniul Știrbey Vodă renaște ca un spațiu contemporan dedicat evenimentelor, culturii, relaxării și ospitalității. Restaurat și reimaginat pentru prezent, domeniul îmbină patrimoniul istoric cu funcționalitatea modernă, oferind un cadru complet pentru experiențe memorabile.
Eleganță și moștenire
Cu peste 160 de ani de istorie, 24 de hectare de parc cu arbori seculari, un lac și monumente istorice de patrimoniu, Domeniul Știrbey Vodă este o moștenire aristocratică unică în România.
Domeniul își începe povestea în 1845, când moșia Buftea-Flămânzeni intră în proprietatea familiei Știrbey.
În 1850, domnitorul Barbu Dimitrie Știrbey, fratele lui Gheorghe Bibescu, domnitor al Țării Românești, începe construcția palatului.
Forma actuală a palatului, o bijuterie arhitecturală, a fost definitivată în 1864 de către Prințul Alexandru Știrbey, consolidând caracterul nobil și elegant al domeniului.
Prințul Alexandru Știrbey:
viziune, transformare
și rescrierea viitorului
La 4 noiembrie 1872 se năștea prințul Barbu Alexandru Știrbey, nepotul domnitorului Barbu Alexandru Știrbey.
Prințul a fost un adevărat vizionar în domeniul agriculturii, industriei și nu numai. Administrator al Domeniilor Coroanei Regale din 1913, a adus inovații semnificative, introducând cultura bumbacului și a orezului în România, dar și dezvoltând fabrici.
Acesta a mai construit și o cale ferată care pornea de la Moară și se conecta pe linia București-Ploiești. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, prințul a avut un rol crucial în negocierile de armistițiu cu Aliații, menținând contacte diplomatice secrete pentru a facilita ieșirea României din război.
Sub conducerea și viziunea sa, domeniul se afirmă ca un centru al modernizării și al vieții sociale, reunind diplomați, lideri și personalități marcante.
Spiritualitate și simbol
Prințul Știrbey a fost înmormântat alături de bunicul său, domnitorul Barbu Știrbey, în Capela Palatului ”Sfânta Treime”de pe malul Lacului Buftea.
Refugiu regal și deciziile care au schimbat cursul istoriei
În 1917, în timpul ocupației germane, Mareșalul August von Mackensen și-a stabilit aici cartierul general.
La 10 Decembrie 1918, familia Știrbey revine la Palatul Știrbey de la Buftea după o absență de 2 ani.
Perioada interbelică și
Al Doilea Război Mondial
În această perioadă, domeniul a servit drept cadru pentru întruniri diplomatice și evenimente mondene, reflectând statutul proeminent al familiei Știrbey în societatea românească a epocii.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a continuat să găzduiască întâlniri discrete, prințul Barbu Alexandru Știrbey participând chiar la negocierile de armistițiu de la Cairo din 1944.
După decesul acestuia, întregul domeniu este expropriat și intra în posesia Gospodăriei Partidului Comunist.
Un acord istoric
semnat la Buftea
La Palatul Știrbey, Gheorghe Gheorghiu-Dej și liderul sovietic Nikita Hrușciov semnează acordul prin care trupele sovietice urmau să se retragă din România.
România devenea astfel singura țară din Tratatul de la Varșovia fără trupe sovietice pe teritoriul său.
De-a lungul regimului comunist, Domeniul Știrbey rămâne în proprietatea statului și este utilizat preponderent ca spațiu de protocol. Palatul găzduiește periodic înalți demnitari și oaspeți oficiali.
În imediata vecinătate, Studiourile Cinematografice Buftea se dezvoltă intens în această perioadă, devenind cel mai mare complex de producție cinematografică din Europa de Est. Domeniul Știrbey apare ca locație de filmare în numeroase producții ale epocii filme istorice și drame de epocă produse la Buftea (Pentru Patrie , Trandafirul Galben, Totul se plateste, etc)
Prezentul:
Creator de amintiri
Domeniul a traversat epoci și regimuri, păstrându-și identitatea, echilibrul și relația armonioasă dintre natură și arhitectură.
În urma unui amplu proces de restaurare și modernizare demarat în 2022 de Dreamfilm Production Company, Domeniul Știrbey Vodă îmbină patrimoniul istoric cu arhitectura contemporană și funcționalitatea modernă, devenind un reper pentru evenimente și experiențe culturale și gastronomice.
Domeniul Știrbey
în cinematografie
Datorită arhitecturii sale romantice, a parcului vast și a proximității Studiourilor Buftea, Domeniul Știrbey a fost folosit ca locație de filmare pentru zeci de producții cinematografice:
- Gray House – Roland Joffé (2023)
- Wednesday – Tim Burton, Netflix (2021)
- The Saint – Ernie Barbarash (2017)
- A Princess for Christmas – Michael Damian (2011)
- Blood and Chocolate – Katja von Garnier (2007)
- The Seeker: The Dark Is Rising – David L. Cunningham (2007)
- Jacquou le croquant – Laurent Boutonnat (2007)
- BloodRayne – Uwe Boll (2005)
- An American Haunting – Courtney Solomon (2005)
Domeniul a fost, de asemenea, locație de filmare și pentru diverse seriale românești (Lia – Soția soțului meu, Lasă-mă, îmi place! Camera 609 , În spatele frontului – Eroi şi trădători ), show-uri TV ( Neata cu Razvan si Dani, Chefi la cutite), dar și videoclipuri muzicale și spoturi publicitare.
